Cu capul în nori

Exista inchisori atat pentru ticalosi cat si pentru oameni buni la suflet. Pentru hoti de lucruri materiale cat si pentru cei de sentimente. Inchisori pentru criminali si inchisori pentru dobitoci.
Si se intampla destul de des sa uitam ca si noi suntem ca o inchisoare.Una mare detot care contine in ea tot felul de lucruri greu de imaginat. Unele lucruri care ne fac mandrii de noi sau altele care ne fac scarba de noi.
Dar ce uitam cel mai mult e puterea proprie de a ne exprima.
Majoritatea dintre noi ne nastem cu o limba deci logic invatam sa vorbim. Dar ce nu putem toci ci trebuie experimentat nu e exprimarea de cuvinte ci cea de sentimente.
Suntem o inchisoare a proprilor sentimente. Cu doua picioare umbland in lumea asta in fiecare se afla o epava,un submarin,un tanc,o caruta,o masina sau poate o remorca doar.
Si toate aceste vehicule in care ne tinem inchise sentimentele sunt proprile inchisori.
Insa uituci fiind uitam ca noi avem cheia la aceste usi. Si cateodata mai trebuie aerisite. Mai trebuie scoase afara sentimentele la o plimbare sa le obosim. Mai trebuie trait cateodata pe baza de instinct.
Asa ca sfatul meu pentru 2011 pentru mine si oamenii invizibili care spioneaza e un an plin de lucruri instinctive, un an condus de sentimente pe masura cat si de creier, un an plin fie el de bucurii sau anti-bucurii ,un an plin de viata.
LA MULTI ANI!